Doar cei puternici sunt alesii!

Atunci iti dai seama ca lupta a inceput.
In acel moment iti vin in cap mii de intrebari.
Ce faci?
Ce faaaaci?
Ce faci cu acea greutate pe care o simti pe umeri? Greutatea unei lumi intregi! Ce faci in momentul in care sinti cum te afunzi, in momentul in care iti dai seama ca presul iti fuge de sub picioare? Ce faci cand totul e negru in jurul tau? Unde cauti lumina? Ce faci cand vezi ca un stalp fundamental in viata ta e pe cale sa se darame? Cand te simti mic, atat de mic incat si o furnica iti pare un gigant, ce faci? Cum te ridici? De unde iei forta? Timpul?! Cum poti lupta cu timpul care se scurge impotriva ta? Ce faci cand si speranta dispare? Si sentimentele? Responsabilitatea? O imparti? Culpabilitatea? Te impaci cu ea? Si frica? Si daca o mie de voci iti zic ca ce faci e bine, dar una...o voce, acea voce din launtrul tau iti spune ca, poate, te inseli! Cum te lupti tu cu tine? Si apoi ce faci? Cand auzi atat de des, incat ajungi sa urasti...."asa a fost sa fie!"...ce iti mai ramane? Cand ai depasit faza de negare, cand accepti ca ai piedut lupta, ce mai ramane? Dumnezeu?

E dovedit faptul ca doar celor puternici le este dat sa poarte acesta lupta! Doar cineva cu adevarat puternic poate sa duca o asemenea "cruce"!
Iar noi! Eu! Noua, restul, ne este dat sa aflam cat de puternica poate fi o persoana doar prin intermediul unei tragedii! Acesta e rolul nostru, al meu!?!

Aici e...

Nu stiu cum se face, dar intotdeauna vestile proaste mi le dau spaniolii! Nush' ce roman a omorat sau a violat sau, daca era dintre aia "cumintei", "doar" a furat; "doamna" romanca de numai 10 ani insarcinata...ca unu' si-a sechestrat partenera, minora dealtfel, si a abligat-o sa se prostitueze...si cate si mai cate!

Eeee... azi a venit ziua cea mare: a venit bomba; ce doar italienii sa-l aiba pe Mailat? Noi, astia din Spania, ce avem? Ce nu suntem si noi romani pur-sange?
Pe scurt, un romanas get-beget a luat bebelusul din carucior (unii zic ca cu tot carucior!) si l-a azvarlit in Ebru (Ebru asta e un Olt mai mic!).

Bomboana de pe coliva...in momente ca astea nu prea e frumos sa amintesti de coliva, asa ca poate ar fi mai indicat...cireasa de pe tort (IIIEEEEE!!!), e ca totul s-a intamplat in Logroño(orasul meu, orasul meu, orasul meu!!!).

Nu e exact reclama care mi-o doream, dar macar acum nu tre' sa mai dau juma' de ora explicatii ce, cum, unde e orasul asta (al meu!).

Afacere romaneasca.

Incep cu sfarsitul. Majoritatea celor implicati in aceasta afacere se afla in inchisoare in acest moment!

In ce consta afacerea? Pai, in primul rand tre' sa fii roman si afacerea trebuie sa se desfasoare in Spania!
Iti faci o firma si apoi te faci ca angajezi alti romani. Doar te faci, caci adevarul este ca acesti presupusi angajati iti platesc in fiecare luna 300 euro, o parte iti raman tie si cu o parte platesti niste taxe. Tu le faci acte de angajare si apoi astepti sa treaca un an de zile. Dupa ce se face anu' dai faliment, nu platesti la stat ce ai de platit, concediezi "angajatii" si afacerea e gata...A produs 300 X cati ai angajat. Ce se intampla cu "saracii muncitori" care tocmai au fost dati afara cu atata cinism? Pai d'abia acu' incep sa se bucure si ei de beneficiile afacerii...Intra in somaj si cateva luni bune castiga in jur de 600 euro/luna, iar apoi intra in ajutor social de 400 euro.

Ce credeti ca imaginea minunata, formata in ani si ani de zile de puzderia de cercetatori, doctori, universitari si alti "imaculati" ce lucreaza in Spania, poate fi macar atinsa de acest izolat incident? Eu imi pastrez convigerea ca o sa fim la fel de mult doriti in orice coltisor din lumea asta.

Si tu Brutus?

Prietenii astia spanioli au fost primii care ne-au lasat sa le invadam tara. Toata lumea a avut de castigat! Romania a facut rost de valuata si a mai scapat de o parte dintre someri, iar Spania a profitat de forta de munca ieftina.

Acum ministrul muncii spaniol a gasit o solutie salvatoare pentru criza de locuri de munca din Spania. Mai putini romani!! Vor sa dea o lege ... ceva... cu niste contracte de munca ... nu conteaza, important e sa fie mai putini romani!

Io cred ca spaniolii s-au romanizat si o aplica p'aia... mila mi-e de tine, da' de mine mi se rupe "corazonul"!
Acu' daca ei s-au romanizat, pe cand coride in Bucuresti?

San Fermin

A inceput San Fermin-ul!!! Are loc in Pamplona, cam 90 km distanta de orasul unde locuim. Lumeeeeee adunata gramada; multi, multi si beti, beti.

Protagonistii sunt sase tauri si mii de oameni care alearga cu ei, cei mai curajosi dintre ei... in fata taurilor. Cursele se tin in fiecare dimineata la ora 8, taurii sunt eliberati de la grajduri si au un traseu deja stabilit (strazile inguste ale orasului vechi) care se incheie la arena. Cursele sunt cronometrate, in marea lor majoritate nu dureaza mai mult de 3 minute, dar daca durata unei curse este lunga... ghinion! Cineva a fost luat intre coarne! Ati observat ca uneori cad mult prea usor? Sa stiti ca nu frica de tauri le inmoaie picioarele ci alcoolul baut cu spor o noapte intreaga. Cred ca acesta e si motivul pentru care dau drumul la tauri la o ora atat de matinala. Nimeni nu gandeste prea limpede! Unii participanti ("corredores", asa cum le spun spaniolii!)  sunt veterani, alearga de ani si ani, au experienta si ce e cel mai important stiu cum trebuie sa alerge (e nevoie de tehnica, ce credeati?)dar mult mai multi sunt incepatori, neexperimentati si mai ales dornici sa traiasca senzatii tari.

Initial cine vine la "fiesta" vine imbracat in alb si incins la mijloc cu un brau rosu, dar dupa o bataie generalizata cu vin rosu, toti par tavaliti de tauri..

Orasul nu doarme 9 zile asa ca strazile se spala, desi sunt pline de oameni, cine apuca se se fereasca bine, cine nu, are parte de un dus zdravan! Cu toate astea, cei care au fost acolo va vor zice ca ce te marcheaza intr-adevar la "fiesta" asta e mirosul...un fel de "duhoare placuta"!

Tavaliti sau nu de tauri, ce stiu sigur e ca zilele asta Pamplona este centrul universului pentru multi neo-zeelandezi, europeni nordici si mai ales americani si australieni... toti dornici sa traiasca aventura San Fermin!

Recomand fericirea.

Acum doi ani cand am venit prima oara in vacanta aici primul lucru care m-a socat a fost numarul mare al batranilor pe care-i vedeam pe strada! Inca nu stiam ca o sa ne mutam in Spania, dar si acum dupa aproape un an de cand suntem aici ...inca mi se pare ciudat! De ce?

In Romania nu-mi amintesc sa fi vazut batranei asezati la terasa...el cu trabucul intr-o mana, imbracat in costum, ea coafata, machiata, eleganta, avad fiecare in fata o ceasca cu cafea sau un pahar cu vin!

In Romania mai exista viata dupa ce iesi la pensie? Poate! Daca ai niste copii care sa te tina viu dandu-ti in grja nepoteii! Cel putin pe bunicii mei asta ii mai tine in viata. Verisoara mea de 6 ani! Aici sa fii bunic nu inseamna neaparat ca tre' sa-ti peteci sfarsitul de saptamana cu nepoteii! Nu, nu!
Aici miercurea incepe weekendul, de la oara 18.00 pana pe la ora 21.oo, cand e "fiesta" chiar pana pe la 23.00 e perioada in care ies batraneii. Acum ca s-a incalzit toate terasele sunt arhipline si sa nu se gandeasca cineva ca se aseaza la masa si atarna la un pahar cu vin doua ore! Fac consumatie mai mare decat un cuplu de tineri! Cateodata fac gasti, adica femeile se intalnesc intre ele...intr-ul loc si barbatii in altul...si asa vezi cate 7,8 batranele...care mai de care mai aranjata discutand, gesticuland, razand...TRAIND! De obicei fac galagie spaniolii...fie tineri fie batrani! In Romania nu am vazut niciodata o gasca de 8 batranele aranjate in jurul unei mese...poate daca masa e la biserica.
Viata continua...ajutandu-se de un baston, cateodata de doua bastoane si...aaa!!!... sa nu uitam de batraneii prea batrani pentru a putea merge singuri! Nicio problema! Pentru asta exista romancele sau sudamericancele! Ca sa-i scoata la plimbare! Da, faptul ca picioarele nu te mai ajuta sa iesi in lume nu inseamna ca viata ta sociala s-a incheiat!
Se ingrijesc, se manajeaza, se duc periodic la controlul medical...de ce n-ar trai?

Intr-un sondaj spaniolii au fost intrebati daca sunt fericiti. 80% au raspuns "da"!
Acesta sa fie secretul? Fericire si o pensie onorabila???

Din parc in put!

Ce face un om normal intr-o zi de duminica? Face o plimbare prin parc, bea un pahar de vin si relaxat, odihnit, se intoarce acasa cu tonusul refacut pentru o noua saptamana.

"Aaaa, mi-am uiat cheile!!"...zice unu'.
"Aaaa, io nu mi le-am luat!"...zice celalalt.

Noi locuim la etajul 1 exact deasupra usei de intrare in bloc...geamul il lasasem deschis, decat ca ne mai desparteau vreo trei metri de el!

Dupa vreo trei tigari fumate ajungem la concluzia ca daca punem tomberonul de gunoi in dreptul geamului si peste el punem o scaricica pe care o cerusem in prealabil unor muncitori care lucrau pe santierul de vizavi, o sa reusim sa ajungem la geam! Zis si facut...Asezam tomberonul in dreptul geamului, dar santieristii, nu stim de ce, s-au razgandit! Nu mai vor sa ne dea scaricica! Buuun, nu-i nimic! O sa cerem scara de la vecina de la doua scari distanta! Are si un magazin de unde noi mai cumparam una alta! Ne spune ca n-are scara, dar ne sfatuieste sa mergem la politie. Ea cand si-a pierdut cheia, politia i-a deschis usa cu ceva ce semana cu o cartela! Buuun, la politie nu mergem, poate vin ei la noi daca ne vad agatati de geam!

Vecinul de la scara alaturata ne spune ca daca reusim sa intram in bloc, el are cardul de la banca la el si ne poate deschide usa cu el; spune ca se pricepe un pic la deschis usi! Oricum el si familia lui au fost singurii care au incercat sa ne ajute. Sunam la ceilalti vecini de scara ...ne raspunde cineva, spunem cine suntem, dar nu vrea sa ne deschida; gandeste ca e prea periculos, cred!

Alte tigari fumate...acum ca ne-am lamurit cum e cu vecinii aplicam varianta "suna un prieten"...nu raspunde, zici ca e vecin! Varianta "suna pe iubita prietenului" nu functioneaza nici ea.

"-Sunam proprietarul?"
"-Sunam!"
Cu tupeul in dinti il sunam pe proprietar si ne zice ca daca gaseste vreo copie o sa ne sune; acum...sa-l suni pe om duminica, dupa amiaza cand si aurolacii'si fac siesta, e ca si cum ti-ai trage singur apartamentul de sub picioare...adica presul! Oricum variantele cu politia, pompierii sau Bruce Willis erau prea de filmele cu box office asigurat!

Alte tigari fumate si....apare proprietarul cu cheile de la casa si cu 2 sticle de vin, asa, ca sa ne strice noua drama la care lucrasem atata si sa ne-o transforme intr-un film usurel cu Happy End ca pentru orice dupa amiaza normala de duminica!

Made in Romania

S-acu´ sa vorbim pe bune!

Bai, e chestie mare sa ai copil...cum zisei mai devreme... "familia" ni se mari cu doi adulti si un omulet de un an si un pic!

Acum imi vin in gand vorbele verisoarei mele...." Bah, astia cand sunt gata gata sa se hotarasca sa faca copii ne fac o vizita si se razgandesc instantaneu!" Verisoara mea are gemeni, baieti...Acum au 5 ani si joaca fotbal in sufragerie. In timp ce mingea zbura pe deasupra capatelor noastre o intrebam cum poate sa stea asa de calma. Raspunsul a venit ca o eliberare..."Atat timp cat nu sunt eu centrul atentiei lor, sunt liberi sa faca orice!"

Au trecut doar doua saptamani de cand pot zice ca intr-adevar am contanc cu un copilas si deja ma simt mult mai increzatoare in mine! Increzatoare ca pot...in sensul ca ma tin nervii sa cresc un copil!

Cand am luat decizia sa ne luam bocceluta si sa emigram, am mai intarziat inca "un pic" procreerea! Intr-un fel daca ma intrebai sincer ce as fi ales sa fac un copil sau sa emigrez as fi zis fara sa ma gandesc prea mult..."cand plecam?". Neincredere,un pic de egoism, poate si comoditatea si cu siguranta frica... multa frica, toate te fac sa te intrebi daca esti in stare!

Sunt...sunt pe drumul cel bun!

Important!

Vorba zicalei...."Unde-s multi..." incepi sa te simti ca acasa!

De aceea anuntam cu mare bucurie... marirea cercului nostru de prieteni cu inca doi adulti si un prichindel!

Va dorim sedere luuuuuuuuunga... spre definitiva!

Stie cineva care-i treaba cu dosu'?

Acu' vreo cativa ani pe bancile facultatii de "dintologi tehnici"...dupa cursul de informatica un coleg tragea concluzia: "Mah, ce invatam noi aici? MS-DOS? A inteles vreunul cum se lucreaza in dos?"

Ce vreau sa spun? Vreau sa spun e ca ma doare in "dos"... si desi am pus ghilimele....e la propriu! Chiar ma doare! M-am interesat...si cu toate ca sunt prea tanara ca sa ma doara in "dos"... e un inceput de boala grea si dureroasa! M-am supus deja unui tratament al Dr. Google...ideea e ca nu prea da rezultate.
Am noroc ca ma aflu intr-o tara unde sistemul sanitar exista si nu doar ca exista, dar e unul din cele mai bune sisteme de sanatate din Europa! E timpul sa ma duc la doctor!

In rest, nimic...cutremur si tsunami in Japonia, posibila explozie nucleara tot in Japonia, razboi civil in Libia, Barcelona si Real Madrid vor juca in sferturi, dar nu impreuna, sa speram ca se vor califica ambele si vor juca in semifinala (cel putin aici... acest meci e asteptat!!!) dar astea le stie toata lumea!

Dragostea pluteste in aer!

Cat timp am stat in tara, sa zicem, mi se parea putin ciudata sarbatoarea asta, unde mai pui ca odata mi-a inchis gura cu "la noi in fiecare zi e Sf. Valentin"! Ne-am mutat si...azi e Sf. Valentin!

In pauza de masa imi zice ca daca tot e sarbatoare importanta azi, ma scoate in oras...si cine stie, n-a zis, dar exista si sansa cumpararii unui cadou! Se termina pauza de masa, plec la serviciu si...Eram sigura ca ma asteapta imbracat frumos, aranjat, parfumat...sa mergem sa cinam! Ies de la munca si... nimic! Ma uit mai bine, e totusi intuneric, tot nimic! Intr-un sfarsit vad pe unu' cu paru' mare si cret si un pic cracanat....Uite-l mah!!! Uite-l ca nu e el...

"Lasa ieseala, uite, am facut fasole batuta!"

Pot sa spun ca mi-a cumparat parfum? Pot?

Si da-i ...si sufera!

Stiti ca exista persoane care nu se plang nicidata de nimic in schimb atunci cand sunt bolnave... apai sunt bolnave, dom'le! Si vor sa fie ingrijite si vor ca cineva mereu sa fie acolo si sa-i consoleze!?!
Cunosc si io o asmenea persoana, al meu sot... Mah, si sufera...cum sa zic io, sufera cu fiecare particica a corpului... e bolnav de la firul de par din varful capului pana la unghia mica de la picior!!! Si se vaita, si se mai controleaza sa vada, daca apasa, il doare la fel de tare sau mai tare?

Acum vreo patru zile mi-a zis ca-l cam doare in zona ficatului, acum vreo doua zile era sigur, il doare ficatul.... S-a interesat pe net sa vada care sunt simtomele pentru hepatita... dupa alte doua ore, era sigur, are toate simtomele hepatitei, deci are hepatita!!! Care dintre hepatite? Nu stia, dar sigur e hepatita!!! Dupa inca o zi am convenit ca e cazul sa nu se mai trateze dupa spusele "doctorului Google" ...si sa mearga la un doctor adevarat! Si-a facut programare si... mai...mai sa plece la medic cu valiza de internare caci.... citez: "ce ma fac, nici macar n-am pijama, la cat de bolnav sunt sigur ma opresc aia in spital!!!"

Prima data la doctor in Spania!
Ca sa fie sigur ca intelege doctorul ce-l doare si mai ales cat de tare il doare si-a luat un translator cu el.
Si...hepatita sigur nu este!!! I-a dat o sticluta sa faca pipi in ea si ...

Dupa trei zile vine si rezultatul....
Intre timp de cand i-a zis doctorul ca sigur nu are hepatita parca nu-l mai doare asa de tare!
Si vin si rezultatele analizelor...Cica o sa mai traiasaca linistit inca cel putin 35 de ani...

Viata de caine...

La radio s-au certat toata ziua cei de la Protectia Animalelor cu... restu' lumii. Care mai de care a sunat ca sa-si laude potaia...si tot asa... cam toata ziua! Pana la urma am aflat...azi e Sf. Anton, ocrotitorul animalelor!
Trece ziua, se face si ora de plecat acasa si...mergi daca ai pe unde!!!

Toata lumea, dar toata lumea, azi avea catel! Talie mare, talie mica, cu par cret, scurt, lung... si cei mai multi, rasa asta le place cel mai mult, Buldog Francez!!! D'aia mici si suparati ! Nu ca pana acum nu as mai fi vazut catei prin oras (desigur nu vorbim de maidanezi, nu de alta, dar pe aici nu sunt "maidane"!!!) dar azi...ceva incredibil!!!
Si ajung si-n centru..Sa zicem, pe Magheru la noi...cred ca erau sute de persoane, fiecare cu potaia frumos asortata la imbracamintea stapanului! Si nu glumesc cand folosesc cuvantul "asortat"...mai ales azi... zi de sarbatoare, nu puteau iesi din casa cu potaile ... asa orisicum! Si-ntr-o zi obisnuita... cucoana are haina maronie, imbracamintea potaii, maronie! Aaaa, aici toti cateii poarta hainute! Pana si pe un pitt bull l-au imbracat cu un fel de hanorac, cu gluga, binenteles, si cu niste semne tribale imprimate!

Mah, si-o harmalaie, si-o galagie! Nu ca n-ar ar fi latrat cateii...latrau si ei, desigur, dar era muzica, erau veniti si vanzatorii de castane (mmmm!!! ce bune sunt!!!), altii vindeau mancare pentru animale, altii accesorii. "Magheru" e plin de baruri, asa ca fiecare stapan de caine intr-o mana tinea lesa si-n cealalta un pahar de ceva si ...socializau!!!

Oricum cred asta inseamna sa fii spaniol! E clar! O au in sange! Ce criza, ce rata mare a somajului... nu, dom'le! Orice prilej e bun ca sa se porneasca "fiesta"!

Astept artificiile, sigur vor fi!!!

Febra Facebook!!!

N-am mai trecut de mult pe aici, dar cum spuneam am intrat intr-o noua faza! Stiu ... a aparut pana si filmul cu tema ...Facebook, dar asta e, la unii pana si Facebookul ajunge mai tarziu!!

Precum un copilas care a primit o jucarie noua, asa ma simt! Si nu orice jucarie ... o jucarie cu care la inceput nu a stiut cum sa se joace, dar cu timpul descoperind-o nu o mai poate lasa din mana!
Mai exact de vreo doua saptamani de cand mi-a zis o prietena sa-i dau odata "accept" pe Facebook numai asta fac...stau pe Facebook!!! Nu mi-e foame, nu mi-e sete, doar Facebook!

Pana si al meu sot a inceput sa protesteze... Ca nu-l mai pup, ca nu-l mai jigaresc cand ii este lumea mai draga ,ca nu-l mai smotocesc, ca parca nici in brate nu-l mai strang asa de strans, ca nu-l mai ciufulesc, ca nu ..., ca nu..., ca nu.... Ce sa mai... mi-a spus ca, oficial, se simte neglijat! Si in afara de asta nu mai are loc de mine la calculator... Asta e, Facebook!!!

Stiu si de ce imi place asa de mult....de cand am plecat din tara, legatura cu prietenii se facea mai greu...Da, exista telefonul si messengerul, dar Facebook e altceva... e aproape in timp real!!

Aaahhh...parca Romania nu mai e asa departe!!!

Deci...

...acasa!
Acum vreo doua saptamani dam vestea familiei ca o sa venim acasa de sarbatori.
"-Pai, mai tata, lasa ca tot mai bine e acasa! N-are nimic, ati incercat si voi!"
De atunci spunem "-...venim pe acasa!"

Si veniram!
Si...ca ala nu mai are serviciu, ca alalaltu' e in somaj, ca alta nu si-a mai luat salariul de patru luni, ca altii voiau un copil...lui i-au micsorat salariul, iar ei nu i l-au mai dat de vreo 6 luni...concluzie: proiectul copul- amanat, ca preturile au crescut, ca afara-i frig si caldura-i scumpa....ce sa mai...numai vesti bune!

In rest...mi-a placut acasa, a si nins, am inghetat bine acu' vreo doua zile astfel incat sa-mi treaca si dorul de zapada!
Am vorbit la telefon (ca nu degeaba am mii de minute!) asa cam pentru vreo trei luni de tacere! Da...e patetic sa te bucuri ca poti (iti permiti!) sa vorbesti la telefon. Ohhh! cat am suferit din punctul asta de vedere acolo!
Am mancat, am mancat, am mancat si ... am mancat!
Si... am raspuns la multe, multe, muuuulte intrebari...mai stam vreo trei zile, interogatoriul continua!
Am aflat si ultimele noutati "...nu stiu...". Cum este sa spui si tu un "nu stiu" nevinovat...si sa inceapa toti sa rada de tine!?!

Deci...ce sa va doresc?
Sa va creasca salariile, sa va gasiti servicii mai bune, sa scada preturile, sa se ieftineasca si caldura ...si mai ales...sa traim mai bine cu totii!!!
La multi ani!!!